imbiancatura

Culori, cuntrastu, armunia. Pittura, pittura u muru

U scopu principale di pittura è pittura hè, sicuru, di prutezzione è mantene a limpezza di i muri, l'uggetti di lignu è metalli, ma questu hè ancu unu di i prucessi più impurtanti per a decorazione. Vale à dì, da pittura è pittura, ghjunghjemu un ambiente più bellu, piacevule è armoniu. Hè assai favurevule chì l'industria di pittura pruduce tali materiali chì sò assai faciuli di travaglià, cù quale ancu quelli chì ùn anu micca una furmazione sufficiente ponu travaglià bè. Tali operazioni ùn anu mancu bisognu di strumenti speciali o qualificazioni speciali.
 
Per quessa, in questu campu, ognunu pò facilmente sprime e so inclinazioni per l'arti applicata, ma prima di cunnosce a tecnica di pittura è pittura, deve esse familiarizatu cù e lege basi è l'effetti di l'applicazione di culori.
 
Culore, cuntrastu, armunia 
 
Hè cunnisciutu chì i culori affettanu l'umore di una persona, a vuluntà di travaglià, è ancu a so produtividade. Truvemu qualchi cumminazzioni di culori piacevuli, altri menu piacevuli. Sapemu ancu chì quasi tutti anu u so culore preferitu.
 
Dunque, ùn importa micca ciò chì sò i culori, l'uggetti di u nostru ambiente, mobili, vestiti; o si avemu più culori, quale hè l'effettu cumunu di quelli culori. Questu hè soprattuttu veru nantu à l'appartamentu è nantu à l'uggetti in questu, perchè passanu a maiò parte di a so vita quìfume in l'appartamentu.
 
In u passatu, dui culori prevalevanu in l'appartamentu: scuru per u mobili di lignu è a pittura più economica per i muri hè biancu, culore di calce. Colore blu, verde o aranciu di pareti, mobili, carta da parati, cortina, etc. era cunsideratu sacrilegu in u passatu. Tuttavia, oghje cù u sviluppu di materiali muderni, A moda di culore hà cambiatu, sò ancu populari combinazioni di culori splendenti. Ma ancu forme muderni è culori devenu esse coordinati cù gustu, perchè "mudernu" ùn significa micca i gustu. Si pò ancu dì chì : "Colorful ùn hè ancu Charolais".osse !''
 
Spessu, ancu un espertu ùn pò micca fà senza una valutazione più seriabisognu di decide nantu à a cumminazione curretta di culori per un appartamentu, chì culore di u mobili currisponde à u culore di i muri, u pianu ecc. A pusizione di i ghjovani, chì sò appena principiatu a vita è chì sò ignorante di l'arti applicati, hè ancu più difficiule. Ùn hè micca faciule nè per l'anziani chì si preparanu à passà in un mudernu appartamentu, o cambià i so mobili. U scopu di sta sezione di u libru hè d'aiutà tutti in questu, fornendu infurmazioni basi circa culori è a so armunia. Ma ùn ci vole à scurdà chì quelli chì campanu in un appartamentu, per sentu còmpiu, ùn anu micca bisognu per lascià i so palati, perchè ùn hè micca solu ciò chì hè diliziosu sentenu o vedenu altri. Hanu da esse allinati cù i generali i reguli di u gustu è l'armunia di u culore, ma deve esse incorporatu quelli frames è idee propiu è gustu propiu.
 
L'ochju umanu hè capaci di distinguiri mille culori o sfumature di quelli culori. Pittori, stampatori, u sà bè culori è sfumature ponu esse ottenuti mischjendu culori basi: rossu, giallu è turchinu. Mestendu sti culori basi, ponu esse ottenuti culori primari mischiati (culori secundari): da rossu è giallu aranciu, da giallu è blu - verde, da rossu è blu purpura.
 
 
tipi di culori
 
I culori principali (primari) è i culori primari misti cumunički dà u circulu di culore di basa. Hè u tipu di cercolu chì sò u voluminu di culori disposti vicinu à l'altri in tale manera chì trà i dui culori principali hè u culore mischju chì ottenuta mischjendu i principali. Dunque, in u circulu di basa culore dui trianguli ponu esse disegnati. In braccia di unu ci sò i principali, è in l'armi di u sicondu principarmenti mischiati culori.
 
Un cerculu di basa propiu aiuta assai à uposapemu e regule di l'armunia di u culore. Vale à dì, cuntrastanti o cumplementarii i culori alternanu cù l'altri in u circulu di culore di basa.
 
Culori rilativi o culori chì "vannu" cù l'altri, truvate sò vicinu à l'altri in u circulu di culore di basa. Trè trài culori di stanza adiacenti in u circhiu di culore di basa rapprisentanu u cusì chjamatu un trio di culori.
 
Quattru culori sò rapprisintati da un paru di culori rilativi, chì sò vicinu à l'altru in un cercolu è un paru di culori simili, ma esattamente oppostu à u primu paru in u circulu, o cuntrastanti i culori di u primu paru.
 
Un esempiu di culori cuntrastanti sò blu è aranciu, per culori rilativi rossu, aranciu è giallu trè, è per quattru viola, rossu è giallu è verde.
 
Per quelli chì anu un bon ochju, ùn rapprisentarà micca difficultà à distingue i culori secundarii o multiplici mischiati da u spettru di culore digià citatu di millaie di sfumature è per includeli trà i trè culori misti principali è trè primari, è ancu di determinà a so caratteristica adatta (contrast, armonica, etc.).
 
Mencionemu ancu chì sò chjamati culori diretti culori secundari basi o primari senza sfumature, ma cusì chjamanu ancu quelli culori chì sò inizialmente imballati cù proartista è chì ùn sò micca stati ancu mischiati cù altri culori. I diretti sò menu apprezzati in l'industria tessili oghje i culori è i culori misti sò più ricercati.
 
In più di culori, sfumature è tonalità di culori anu ancu un grande effettu. Hè più faciule per distingue i toni trà u biancu (»zero culore ") è neru ("mancanza cumpleta di luce"). S'elli si mischianu quandu u biancu è u neru si scontranu, u grisgiu hè ottenutu. Diversu sfumature di grisgiu da u biancu à u neru custituiscenu u spettru di culore grisgiu. Grisgiu u culore hè ancu "permanente" per ellu stessu (per esempiu: hè un favuritu persunale cola), ma aghjunghjendu i culori di droga aiuta à a creazione i so toni.
 
Cù tonalità di biancu è neru, pudete creà un aspettu assai blueffetti tic. Per esempiu. nantu à l'edifizii cù u gesso "sgraffito", applicà u gesso à l'ombra, l'impressione hè creata chì u bastimentu hè fattu di petra nativa currettamente intagliata.
 
Cuntrasti in un appartamentu chjucu è decoratu cù gustu serve à rompe a monotunia, dunque, solu uni pochi articuli cun un culore cuntrastanti (per esempiu, cuscini, tovaglia) pò svià da i culori altrimenti rilativi di l'inseme mobili è pavimentu. A basa per l'armunia di i culori di unu e camere sò definitemente determinate da i mura, chì deve esse in armunia cù u culore di u pianu.
 
Per una megliu illuminazione di a stanza, i mura duveranu esse culori più ligeri, pastellu è mudelli ùn deve esse troppu off-putting da u culore di basa, i.e. devenu esse discreti. Verde chjaru u culore crea un sensu di calma, blu un sensu di friddu, giallu un sensu di calore, è aranciu un sensu di sulennità.
 
U cuntrastu di u lume da l'esternu hè affucatu da cortini, ma oscuranu u spaziu à u stessu tempu. Mentre a finestra hè aperta cunnessione balcone cù a natura chjusu è coperto cù cortini si separa a stanza da u mondu. Dunque, tenendu in contu tutti sti fattori deve esse sceltu in una cumminazzioni adattata u culore di stanze individuali, perchè currispondenu à a funzionefossa di quelle stanze.
 
U culore verde chjaru di i mura di a camera hè ugualmente currisponde à i culori scuri o chjaru di u mobili, è per cuntrastu una moquette o una cortina hè abbastanzaculori mentali.
 
Cù culori pastellu bianchi o chjaru di i muri di a cucina ancu mobili di un culore più chjaru si adatta, è hè abbastanza per cuntrastu un interruttore, un manicu o un bordu di un culore currispundente. In u bagnu, i megliu cumminazzioni di culori muru, o mobili, sò bianchi-rossi, verdi-giallu è aranciu-chiarighjustu
 
Se tenete una stanza di i zitelli in u vostru appartamentu, pò esse qualcosa più culurite, ma ancu quì solu u mobili deve esse un pocu più scuru in u tonu.
 
Cuntrasti maiò ponu esse permessi in a sala. 
 
È, finarmenti, nutate chì ùn sò micca regule strette, ma solu principii d'orientazione o fatti da quale ognunu deve custruisce l'armunia di i culori di u so appartamentu à a so propria discrezione. 
 
idee per pittura u salottu
 
Preparazione per a preghiera
 
Se avemu decisu di un culore, pudemu principià applicà i "sicreti" di l'opere di pittura. Ci sò pochi di elli i travaglii di casa, u successu di quale dipende assai di a preparazione cum'è u casu cù l'opere di pittura. Per esempiu. novu un muru stuccatu pò esse stuccatu solu s'ellu hè digià cumpletu seccu, vale à dì quandu u calce cuntenutu in questu hè cumpletamente ligatu. Questu pò esse verificatu accuratamente s'ellu hè fattu di fenolftaleina 1% suluzione cù alcolu è applicà una goccia nantu à u mortar muru. Se a goccia diventa rossa, significa chì u calce ùn hè micca ancu stabilitu legatu. Prima sguassemu u muru di calce digià chjucu vechja strata di gesso o calce cù una spatula larga. U travagliu serà esse facilitatu è serà creatu menu polvera chè prima Wet u muru bè cù una spazzola bianca. Intornu à questu avemu da caccià i cracks è l'irregularità di u gesso. Per questu gypsum è sabbia fina deve esse mischju in una proporzione di 1: 1 è aghjunghje tanta acqua chì u mischju pò esse spargugliatu uniformemente nantu à u muru. Stu materiale di livellu hè appiicatu à i cracks in u muru cù una spatula, perchè hè in u stessu pianu cum'è l'altri parti muru. U muru sarà solu dopu esse cumplettamente pianu se tuttu u gesso mettimu.
 
Cum'è un calcariu..
 
Parechje persone sò prubabilmente familiarizati cù u dittu: "Juri, kao calcariu". In questu dittu, ci riferimu à i forni à calce è i carretti, nantu à quale si sparghjenu calce viva intornu à e cità cusì, quandu u piuvale li chjappà, u calce hà cuminciatu à esce.
 
Lime slaking hè, dunque, cusì complicatu è periculosu una operazione chì ùn hè micca cunsigliatu per esse realizatu durante a gravidanza. Hè megliu ottene calce spenta o calce idratata in polvere calce, chì pò esse facilmente mischjà cù l'acqua.
 
Pittura
 
Stanze menu impurtanti (cucina, altre utilità etc.) pò esse imbiancatu solu cù latti di calce invece di mortar (fig. 1).
 
imbiancatura cù latti di calce
FIGURA 1
 
Per questa operazione, hè necessariu mischjà bè 4-5 kg di calce spenta cù circa 10 litri d'acqua. Ottenutu in questu modu si ricumandemu di filà a mistura à traversu un tagliu prima per caccià i grumi più grossi è a terra da ellu. Sta vitturaa stanza pò esse imbiancata cù latti di calce area di circa 4 x 4 m. A strata serà più grossa si mischje aghjunghje è mischjà bè circa 1 kg di terra bianca. Biancu Prima di aghjunghje, u tarrenu deve esse imbulighjatu in acqua per un periudu di 1-2 ore. U biancu di u culore pò esse aumentatu aghjunghjendu 1-2 dkg d'ultramarinu. Aghjunghjendu circa 10 dkg di farina à a mistura o qualchì altru oliu vegetale farà più faciule d'applicà à u muru.
 
A pittura pò esse fatta cù un squeegee-brush o si ùn avemu micca, ancu cù un flipper assai più prezzu. Prima di pittura U polu deve esse eliminatu da u muru cù una scupa o spazzola. Cumu calce ùn copre u megliu, hè cunsigliatu, soprattuttu permuri sporchi, calce duie volte.
 
A calce ùn si attacca à i muri chì eranu digià chjuchi, dopu à l'asciugatura, a capa applicata hè cascata solu. S'ellu vaper custruisce un muru cum'è questu, prima deve esse addolcitu cù l'acqua è una spazzola pittura antica, lasciate gonfiate è dopu aduprà una spatula sguassate cumplettamente.
 
U vantaghju di l'imbiancatura hè chì ùn hè micca particularmente esigente grandi costi è chì l'avemu aduprà per disinfettà l'appartamentu. U so svantaghju hè chì u muru hè incolore, si sporca facilmente pò esse lavatu.
 
Pittura u muru
 
U muru pò esse plastered cù parechji tipi di revestimenti. Avete à sceglie quellu chì cunvene u più. Sì u nostru scopu ùn hè a permanenza è a capacità di lavà u revestimentu, allora hè u più prezzu è u più uniformepittura più detallata cù culori liati cù un filu (fig. 2). Se u nostru scopu hè chì u revestimentu sia decorativu, durable è lavabile, allora duvemu pintà cù polycolor.
 
pittura cù culori chì sò ligati cù cinta
FIGURA 2
 
Pittura cù culori chì sò ligati cù cinta
 
Prima di principià a macinazione, deve esse verificatu se pò rivesti u revestimentu esistenti nantu à u muru. Sè ta] strata troppu cracked, gonfiatu o troppu grossu, allora avete bisognu caccià.
 
A rimuzione di a vechja strata hè fatta da a mossa bagnate cù una spazzola è scacciate cù una spatula. Si deve piglià cura di quessa u gesso sottu u vechju revestimentu ùn hè micca danatu. Questa operazione hè piuttostu longu, ma hè un prerequisite basi per a qualità picculu.
 
Sì i cracke nantu à a vechja capa sò insignificanti è a capa ùn hè micca troppu grossu, allora hè abbastanza per sguassà cù una spatula solu parti gonfie è crepate.
 
Dopu à sguassà u vechju revestimentu (o parti), da u muru u polu deve esse sguassatu cù una scupa è u muru deve esse bè lathered. Per sapone, circa 1 kg di sapone deve esse dissolutu un bucket d'acqua è sta suluzione cù una spazzola uniformementecopre con parsimonia i muri è u tettu.
 
Quandu i mura sò digià completamente secchi, u plug pò esse accessucaccià i buchi, crepe è depressioni nantu à u muru.
 
Duvete mischjà 1 kg di gesso cù a mità di litru d'acqua chì cuntene 5 dkg di tutkal preparatu è cottu prima. Sentu riduce a vitezza di u ligame di u gessu, cusì hè travagliatu in questu modu facilitatu, ma a mistura preparata in questu modu deve esse usata in l'internu 15 minuti per aduprà, chì significa chì solu deve esse preparatu a quantità di mistura chì serà usata in 15 minuti.
 
Plastering small holes and cracks in u muru hè fattu cusì cum'è a massa prima discritta è preparata si sparghje cù una spatula, è dopu l'asciugatura, l'irregularità hè completamente eliminata carta vetrata o carta lucidante.
 
In u casu d'opere di più alta qualità, i muri sò generalmente lisciati. U latti di calce cù un pocu di buttermilk hè adupratu per liscia è abbastanza gypsum hè aghjuntu à ottene una massa praticabile smear. U muru hè ricopertu parechje volte cù sta massa usendu una spatula larga, finu à chì a superficia hè liscia cumplettamente pianu. (Per piacè nutate chì quandu prega cù un tutkal, è soprattuttu quandu facenu a basa per u mudellu, u lisciamentu pò esse omessi). I superfici chì sò stuccati è stuccati devenu esse rivestiti suluzione di sapone. Dopu à sti operazioni hè pussibule principià picculu cum'è u scopu ultimu di l'affari. Prima cù una corda eseguite a marcatura (pinning) di e linee di cunfini di i slats nantu à i mura è in u tettu, è dopu u materiale hè preparatu necessariu per plastering u tettu (fig. 3).
 
preparazione per a macinazione
FIGURA 3
 
In circa 5 litri d'acqua, mischjà 5 kg di stričla è 1 kg di pretterra bianca ben imbibita. U mischju pò ancu esse fattu a manu per chì i grumi sò sfracicati bè.
 
Foglia 1 litru d'acqua in un altru vasu circa 20 dkg di pasta finu à chì hè cumplettamente fusa cundizione. Si deve esse attentu à ùn brusgià a pasta durante a cucina.
 
Avemu da rinfriscà a suluzione di putty un pocu ancu quandu hè digià abbastanza tiepida, cun agitazione constante deve esse aghjuntu àsuluzione di culore di terra.
 
U sicretu di a sanding di u muru d'alta qualità hè in a quantità necessaria di filu aghjuntu. Vale à dì, a quantità necessaria di feltru u culore di polvera cambia da casu à casu. Cusì, a quantità di feltru di 20 dkg datu un pocu prima hè solu informativu, a quantità esatta avemu da decide per noi stessi. Duvete sapè chì nantu à u principiu di l'aghjunghje a pasta soaked and mixed in u štrikla, u štrikla cumencia à coagulà, dopu à a seconda o terza pour, hè ancu più densu, è più tardi diventa più raru. Agghiuncennu a pasta è mischjà deve cuntinuà finu à chì, finu à chì a massa hè magre è cumencia à sente sottu à a manu gocce pianu pianu da a manu quandu u tiramu fora di u bastone. Se i dite di e mani chjude è aprite di novu, si forma trà elli pellicula fina di pittura. Per facilità l'applicazione di pittura cù una spazzola, hè aghjuntu à u culore dopu l'aghjuntu di feltru è uni pochi decilitri di latte. Ùn devi micca sbaglià quandu aghjunghje i trecce perchè se un pocu hè aghjuntu, a pintura hè sguassata da u muru dopu a secca in forma di polvera, è s'ellu ci hè assai, allura u culore casca in a forma squame chjuche.
 
A quantità ghjusta di filu pò esse verificata da piglia una mostra da a mistura è smears nantu à un pezzu di carta. Aspetta finu à chì si secca, poi pruvate cù i dite secchi u culore hè sguassatu. S'ellu hè sguassatu, più tutkal hè aghjuntu.
 
Dopu à sti travaglii preparatori, deve esse cupartu cù carta tutti l'uggetti in a stanza (armari, candelabri, etc.) cusì hè pussibule principià a pittura di u tettu. A macinazione deve esse fatta "sheiben" cù una spazzola. Avemu da spustà a spazzola uniformemente, sempre in in una direzzione è in una direzzione parallela à a direzzione luminosità di u muru, perchè cusì i tracce seranu menu visibili spazzole. Se u tettu era assai impuru prima di pittura, hè cunsigliatu di impastà duie volte. In stu casu, u codice a prima spazzola deve esse spustata transversalmente à e direzzione luminosità. Ùn deve mai esse battutu grossu, u culore hè megliu applicà in parechji strati. Vale à dì, una grossa capa di pittura, chì hè una volta appiicata à u muru, si sbuccia rapidamente dopu l'asciugatura.
 
Se a pittura di u tettu hè finita, pudemu principià macinando i muri laterali.
 
I pareti laterali sò generalmente dipinti in culori pastellu chjaru. I culori pastellu sò creati da fà prima basa di culore biancu da 5 kg di biancu Viennese, 5 kg di terra bianca è da circa 5 litri d'acqua. À sta mistura hè aghjuntu (secondu sfumature desiderate) 30-50 dkg di pittura in polvere. Culori in polvere ponu esse assai diffirenti è quì avemu da mintuvà solu u piùpiù impurtante.
 
U culore Ivory hè ottenutu aghjunghjendu ocra, a drap u culore aghjunghjendu satinber. U culore serà più vivaceusendu u giallu di cromu o u giallu di baltimore. Vrlo sò i sfumaturi verdi preferiti, chì sò ottenuti aghjunghjenduusendu un culore verde chjaru o scuru (cimentu o frescu verde).
 
U culore turchinu hè ottenutu aghjunghjendu ultramarine o azure turchinu. Per i culori rossi, duvete aghjunghje rossu Pompeian è ossidu rossu è ossidu ciliegia putridu. U culore grisgiu hè ottenutu aghjunghje neru è ossidu neru.
 
Se u culore di u polu hè ben mischju, hè aghjuntu quantità necessaria di feltru. Per questu avete bisognu di circa 40 dkg di feltru fogghiu in 2 litri d'acqua.
 
Quandu pittura i muri, a spazzola deve esse spustata uniforme è in a direzzione verticale.
 
Se a pittura nantu à u tettu è i muri hè digià secca, pitture hè a linea finale. A linea finale deve esse marcata prima (šneper caccia). A marcatura pò esse fatta in u modu più simplicecappucciu chì hè stata imbrata di pittura ocra o nera. Una fine a stringa hè fissata cù un chiovu è strettu assai più di u desideratu locu di marcatura, tira in daretu cù e dite è di colpu lascià, cusì sì culore, o a corda lascia una marca. Dopu quì, fate contra-tonu da u culore di basa, per fà a linea visibile è a linea finale hè furmatu cù una spazzola. Stu travagliu deve esse fattu assai cura. Hè ricumandemu d'utilizà quellu chì hè digià utilizatu una spazzola per disegnu linee, chì hè "usatu in", è un regnu, o dispusitivu di estrazzione (fig. 4).
 
formandu a linea di finitura
FIGURA 4
 
Se vulete muri cù mudelli, duvete aduprà (eventualmente presa in prestito) rullu di cisterna. In particulare allora hè troppu tardimodellu manualmente i muri, se u muru ùn hè ancu abbastanza, perchè i mudelli dovuti à l'azzione otticu sguassate questi irregularmentemisure. U mudellu deve esse fattu in u stessu culore o in un culore currispondente culori cù u culore di basa, ma in un tonu più chjaru o più scuru. Un pocu di latte deve esse aghjuntu per una bona aderenza.
 
Sì i mudelli sò fatti cù argentu o oru-bronzu culori, allora l'acqua hè aghjuntu à a suluzione invece di feltru vetru. Circa a mità di a quantità deve esse aghjuntu à u vetru d'acqua acqua. Hè aghjuntu à 1 litru di vetru d'acqua diluted 10-15 dkg d'aluminiu o culore di bronzu d'oru, secondudipende da a dimensione di a stanza. Dopu à mischjà i culori, u mischju deve esse sicuru tempu di stà. Invece di una suluzione di vetru d'acqua, pudete Aduprate ancu una suluzione di biancu d'ova (biancu di 6-8 ova cù circa 1/2 litru d'acqua).
 
Per applicà u mudellu (patterning), avete bisognu di a pintura preparata pour in u tank di u roller. Press u rullu in modu uniforme muru è tira da cima à fondu esattamente in a direzzione verticale. Assicuratevi chì e cuciture basted sò ghjustu vicinu à l'altru è parallella, perchè altrimenti u mudellu serà irregulare o si verifica una sovrapposizione.
 
Pittura di i mura cù Emfix-paint (in u nostru casu Polycolor, etc.) cù emulsioni o dispersioni.
 
Coating with polycolor or dispersion colors hè assai più permanente è più bella di i rivestimenti di pittura legati cù feltro. Hè soprattuttu vantaghju per riduce a superficia di i mura cù questu pò esse lavatu cù u revestimentu. A terra, i dipositi di fuliggine sò facilmente eliminati sguassate da i mura cù detergente (senza liscivia) è acqua. Duvete seguità l'istruzzioni per l'usu, perchè hè pocu fattu u revestimentu pò più tardi sguassate o sbucciate. In particulare duvemu attente à l'istruzzioni riguardanti a preparazione superficia. U culore biancu basu pò esse acquistatu in u cummerciu è pasti necessarii per mischjà i culori pastel. Pudete incollà dispunibule in i seguenti culori: giallu, ocra, verde, blu, rossu, rossu ossidu è neru.
 
rompe u muru
 
Per pittura una stanza cù una basa di 4 x 4 m, hè necessariu hè circa 14-16 kg di culore di basa è circa 1/4 kg di pasta in u culore desideratuella. U cuntenutu di pasta in u revestimentu ùn deve micca più di 3%, perchè una quantità più grande riduce a capacità di lavà i muri. In a maiò parte di i casi, circa 0,5% hè abbastanza per i toni più chjaru pasta. Prima di plastering, tutta a superficia di u muru deve esse livellu cusì per esse cumplettamente liscia è poi bagnata bè cù una spazzola. A pittura ùn deve esse appiicata à una superficia secca.
 
Prima, u primu deve esse fattu in tale manera 4 kg di basa hè mischju cù circa 1 1/2 litri d'acqua, allora questu applicà a massa cù una spazzola uniformemente è in una direzzione soffitti è muri. Quandu sta basa hè secca, mantellu u tettu hè ricopertu duie volte più cù una basa diluita cù circa 10% acqua. U tempu d'asciugatura trà dui strati deve esse u più longu pussibulemenu di 3-5 ore.
 
À u principiu di pittura di i muri, u tonu desideratu deve esse mischju culori. Per questu, avemu prima dilute a pasta duie volte o trè volte a quantità di pittura bianca è mischjà bè. Sta suluzione deve esse aghjuntu à a suluzione basica cun agitazione constante culore biancu. Intantu, deve esse pruvatu verificate chì u tonu desideratu hè ottenutu. Avemu da guardà per quessa chì u culore hè un pocu più chjaru quandu hè umitu.
 
A pintura preparata hè diluita cù circa 10% acqua è appiicata à u muru in dui strati cù una spazzola. Tempu di asciugatura trà applicà dui strati è quì deve esse 3-5 ore.
 
Dopu avè finitu di spazzola, a spazzola deve esse lavata immediatamente in acqua, perchè s'ellu si secca, a pintura pò esse eliminata da a spazzola solu cù qualchì solvente (acetone, etc.). Si deve dinù sguassate immediatamente e gocce da u pianu cù l'acqua, perchè dopu l'asciugatura ponu esse eliminati solu cù un solvente.
 
I culori di dispersione ùn impediscenu micca a "respirazione" naturali pareti, pò esse diluted cù acqua, ùn anu micca effettu dannusu nantu à a salute, ùn creanu un risicu di u focu è ùn hannu neubellu odore. Pò esse facilmente fattu cù vernici di dispersione mudelli, è ancu e linee di finitura.
 
Intonacatura di muri esterni
 
Stuccatu i muri esterni hè a suluzione più simplice da imbiancatura. U latti di calce ottenutu hè necessariu per l'imbiancatura mischjendu calce spenta è acqua in una proporzione di 1: 1. Usi solu calce spenta stantia (slaked 2-3 settimane prima di imbiancatura), perchè a calce appena spenta ùn si attacca à u muru.
 
A macinazione di a prima capa hè fatta solu cù latti di calce. Per a seconda capa, a pintura in polvere in u tonu desideratu hè aghjuntu. Di solitu, 5-20% di u culore di u polu hè aghjuntu basatu annantu à qualefaccia di calce.
 
Per ottene u tonu desideratu, ponu esse usatu solu culori mischiati cù calce, vale à dì: ocra, satinober, rossu venezianu, lacca nera, neru ossidu, cimentu zeleno e ultramarine. Culori cum'è: rossu chjaru, chrome giallu, giallu baltimore, verde frescu, verde zincu, blu azzurri, blu d'odolu, rossu turcu, etc. ùn ponu esse usatu per pittura muri esterni.
 
Per facilità l'applicazione di pittura cù una spazzola, cunsigliatu hè di aghjunghje un pocu per centu d'oliu vegetale (per esempiu, linseed) à a pittura olii).
 
Revestimenti assai megliu è più belli ponu esse aghjuntu facciate cù culori policolori cumparatu cù calce rivestimenti.

Articuli cunnessi